DREPTURI NEGATE ITALIENILOR FARA CETATENIE

Foto di Giuseppe Marsoner.

Vorbesc perfect italiana, au trait marea majoritate a vietii lor in orasele din peninsula, sunt suportori ai echipei nationale si iubesc bucataria noastra. Sunt circa un milion de italieni fara cetatenie. Straini doar prin lege. ”Nu reusesc sa obtin cetatenia statului unde am trait mereu, unde m-am format si unde contribui la dezvoltarea comunitatii mele din cauza  unei legi anacronice, birocratica si rigida. In cazul meu procesul este blocat din cauza unui certificat pe care trebuie sa-l prezint pentru  a demonstra ca nu am avut probleme penale inainte de a veni in Italia. Dar la varsta de 3 ani ce infractiuni as fi putut comite?”. Mohamed Rmaily are 26 de ani si studiaza jurisprudenta, in Maroc a trait timp de trei ani si cand merge in strainatate pentru toti este ”Mohamed italianul”.

Un milion de cetateni asteapta sa fie recunoscuti. Grupul #Italianisenzacittadinanza  este format din tineri nerabdatori, satui sa astepte timpurile politicii, incompatibile cu timpurile vietii cotidiene. Adesea drumul este plin de impedimente.

Renuntari.  Fara cetatenie nu ai drepturi, reduse dar fundamentale de a face alegeri potrivite pentru a creste profesional, a conlucra si pentru a calatori. Acesta este primul dintre drepturile negate pentru Fioralba Duma, 26 ani, ajunsa la  Mentana, in provincia Roma, in anul 2001 din Shkoder, Albania. Italia este un punct de sosire, de unde nu se mai pleaca. Chouaib Bel Mouden, marocan , are 23 de ani, este in Italia de la 22 ani si povesteste ca la scoala toti colegii de clasa au mers intr-o excursie scolara. El nu a putut pentru ca Londra nu este membra a spatiului Schengen. Marturiseste ” Lucram in Dubai, a trebuit sa demisionez ca sa ma pot intoarce in Italia pentru ca daca stateam mai mult de un an in afara UE, as fi fost respins la frontiera, ca si cum nu as fi trait niciodata aici”. Iar pentru oportunitatea pierduta s-a ivit alta care nu trebuie irosita. ”O fata mi-a propus sa lucrez cu ea in New York, aratand disponibilitate de a astepta ca eu sa primesc cetatenia. Sper ca lucrurile sa se miste , reforma este la un pas de aprobare”.

O lege mult-asteptata si pentru oportunitatile de angajare sau pentru cultivarea unei pasiuni: ”Nu am putut sa fiu selectionat pentru nationala de tineret la rugby si de multe ori trebuie sa renunt sa particip la concursurile publice” spune Mohamed Rmaily.

Nefiind cetatean italian, suferi de privatiuni, cum este si cazul lui Xavier Palma, originar din Salvador, student la mediere interculturala. Sunt privatiuni mari precum Erasmus in Suedia sau mici precum o vizita la ambasada italiana la Beijing, dar oricum de neinteles. ”Am castigat o bursa Erasmus dar mi se solicita un permis de sedere suedez, prin care as fi putut sa-mi periclitez rezidenta continua in Italia, conditie fundamentala pentru obtinerea cetateniei cu actuala lege.  Mi-ar fi placut sa vad ambasada italiana de la Beijing, unde prietena mea ar fi putut sa mearga fara nicio problema, in timp ce eu nu am avut acces. Nu inteleg cum o persoana ca mine, care am crescut in Italia, care impart aceleasi valori si cultura, am o educatie medie spre superioara dobandita aici, nu pot avea acces intr-o  institutie atat de importanta pentru natiunea noastra”.

Reforma cetateniei. Dupa ani de dezbateri si lupte, in data de 13 octombrie 2015, Camera Deputatilor a aprobat textul care ar trebui sa modifice legea 91 din 1992. S-ar introduce posibilitatea de obtinere a cetateniei:

  • prin nastere, in cazul in care unul sau ambii parinti au permisul de sedere pe perioada nedeterminata (ius soli temperato)
  • la sfarsitul unui parcurs scolar (ius culturae)

Dar dupa 15 luni legea este inca in discutie la Senat:  sunt mai mult de sapte mii de amendamente si  ultima actiune privind proiectul dateaza din august anul trecut.

Lipsa cetateniei nu ne taie dreptul de a fi italieni. ” Nu sunt in mod particular contexte in care ma simt italian, este ca si cum as fi intrebat de ce sau in ce situatii ma simt eu insumi. Sunt doua lucruri inseparabile” spune Xavier. Acelasi lucru este valabil si pentru Chouaib, Mohamed, Fioralba care au studiat la un liceu clasic si simt ca si a lor istoria Italiei de la origini. ” Unul dintre cele mai frumoase exemple de politica migratorie si de cetatenie vine din antichitate, din Peninsula Italica, de la Imperiul Roman : sa faca toata popoarele sa se simta parte a unui destin comun prin ospitalitate, integrare si cetatenie valorizand cultura de provenienta”.

 

Rosy D’Elia

(11 ianuarie 2017)

Traducerea si adaptare de Dana Afocsoaie

Citeste si: