Spre adolescenta, raportul national referitor la elevii cu cetatenie diferita de cea italiana

Spre adolescenta, raportul national referitor la elevii cu cetatenie diferita de cea italiana
Antonio Cutolo, Marco Rossi Doria, Vincenzo Cesareo e Renè Manenti

Prezenta elevilor emigranti e deja o realitate consolidata, de la o prezenta de 59.000 in 1996 actual s-a ajuns la 700.000, adica de la 0,7 la 7,9% dupa cum ne indica datele furnizate de catre Vincenzo Cesareo, secretarul general al fundatiei Ismu – Iniziative e studi sulla multietnicità, intervenind in cadrul prezentarii raportului national “Alunni con cittadinanza non italiana. Verso l’adolescenza”( Elevi cu cetatenie diversa de cea italiana. Spre adolescenta.) relativ anului scolar 2010/2011, prezentat la 27 februarie a.c. Ministerului Invatamantului Universitatii si Cercetarii (MIUR), bulevardul Trastevere 76. Printre acestia se numara si copiii nascuti in Italia, in timp de trei ani procentajul carora a crescut de la 35 la 42%.

A colabora pentru realizarea unei politici adecvate. De mai putin de un an Ministerul a incheiat cu ISMU un protocol de colaborare pentru promovarea cercetarilor privitor la integrarea elevilor straini. ” Monitorizarea ofera posibilitatea de a cunoaste mai profund situatia, constituind astfel premiza adoptarii unor decizii politice. Suntem in fata unui moment deciziv asupra caruia ar trebui sa meditam pentru a putea genera initiative experimentale ce ar conduce catre interventii corespunzatoare”, continua Cesareo. Este necesar un cadran care-ar defini o serie de activitati pozitive si le-ar difuza, socializa, discuta.” Scoala este institutia angajata de mai mult timp in realizarea educatiei interculturale, profesorii au nevoie insa de sprijin pe percursul activitatii lor. E nevoie de eforturi comune pentru o colaborare in care fiecare sa aplice propriul know how, sporindu-i astfel valoarea”.

Sfida integrarii. “Scoala noastra se dovedeste a fi mai bogata traind o situatie competitiva ce ofera posibilitatea de a modifica perspectiva, continua Marco Rossi Doria, loctiitorul secretarului de stat al MIUR. “Cine considera elevii emigranti drept o problema, percepe doar o parte din adevar si nu pe cea mai importanta. Scoala publica deja in perioada unificarii Italiei, inaintea aparitiei fenomenului televiziv, a repezentat elementul fundamental al vehicularii limbii. Acum ar putea avea acelasi rol pentru tinerii care vin pentru a se stabili aici. Datele despre acest fenomen sunt necesare proiectarii viitorului acestuia. Procesul integrarii este in desfasurare si va continua, la momentul actual necesita o atentie deosebita, acum este ocazia producerii unor schimbari.” “Timp de 9 ani am locuit la New York, stiu ce vrea sa zica a fi elev emigrant”, informeaza pe scurt marturisirea lui René Manenti, directorul Centrului de Studii ale Emigratiei Roma – Cser. “Prima dificultate e anume cea lingvistica, nu e usor sa inveti de la zero. Se spune ca acest gen de relatii ar constitui imaginea fotografica a momentului actual, dar in timp ce instantaneul capteaza prezentul noua ne evoca trecutul, astfel constientizam incotro vrem sa mergem, vorbim de viitori cetateni sau, chiar daca nu, de persoane care oricum vor rezulta parte integranta a tarii noastre.”

Spre adolescenta, raportul national referitor la elevii cu cetatenie diferita de cea italianaDate statistice. Scoala primara ramine sa detina cel mai mare numar de elevi cu cetatenie straina, aproximativ 24 de mii, echivalent cu 35,8%. Raportat la 42,8% de zece ani in urma reflecta o neta descrestere in favoarea scolii superioare care urca de la 14 la 21,6%. De cinci ani la rind nationalitatea cea mai reprezentativa este cea romana cu 126 de mii de elevi, urmata de Albania si Maroc, ambele cu mai mult de 90 de mii de prezente si China ci 72.000. O crestere majora s-a verificat in comunitatea moldoveneasca care a urcat pe locul cinci. La nivel regional Lombardia demonstreaza cel mai inalt de elevi emigranti, 24% din numarul total. Daca e sa raportam insa numarul de elevi straini la cel de elevi italieni, Emilia Romagna detine intiietatea cu 14%, media nationala fiind de 7,9%.

Scoli superiore. Dintre elevii imigrati inscrisi la scoala superioara 62.000 aleg o scoala profesionala, 58.000 aleg un liceu cu profil tehnic dintre care insa 12% reprezinta a doua generatie de imigrati. Procentajul celor cu intirziiere scolara este de 70%, aproape triplu fata de cele 25% caracteristice elevilor italieni. Nivelul promovarii dupa primul an de scoala superioara e de 62,6% si creste pina la 87,9% ajungind la anul cinci , ceea ce demonstreaza desavirsirea integrarii elevilor si a insusirii limbii.

Scolarizarea romilor. Romii reprezinta o etnie deosebita, a convinge familiile de romi ca scoala este centrul cultural fundamental rezulta foarte dificil. Eforturile noastre se axseasa pe formarea personalului directiv si didactic pentru diverse contexte teritoriale, explica Antonio Cutolo, directorul sectiei n° 6 a MIUR. In ultimii 3 ani ramine invariabil numarul de aproximativ 13.000 de elevi romi, 7.000 dintre care apartin scolii primare. Este alarmant insa faptul ca doar 159 dintre acestea ajung in scoala secundara. Cele mai mari prezente de elevi romi le numara scolile din Lazio si Lombardia.

Comparatie la nivel european Cu exceptia cazurilor Luxemburg, cu 44% si Elvetia cu 23,6%, cele 7,9% di Italia sunt la nivelul mediei europene in acelasi rind cu Spania, Grecia si Austria cu cite aproximativ 9%, cu 8,6% din Germania si oscilatia ditre 10 si 20% caracteristica celorlalte tari ca Belgia, Estonia,Olanda,Slovenia si Suedia.

Gabriele Santoro (28 februarie 2012)

Traducere Elena Enciu