‘’Esti nebun, trebuiesc bani si tu nu ai nici un euro!’’ Acesta a fost raspunsul dat lui Silviu Ciubotaru de prietenii sai din parohie cand i-a anuntat ca vrea sa fondeze o echipa de fotbal formata din tineri romani. Acum aceeasi prieteni il intalnesc cu un zambet, o strangere de mana si-i spun ‘’ Esti tare. Nu ai renuntat si ai dobandit ceea ce vroiai’’.
O echipa italiana de origini romanesti. Silviu Ciubotaru, un roman de patruzeci de ani in Italia din anul 2000: ‘’M-au urmat sotia si fiul. Acum avem un alt copil nascut in Italia’’. Fotbalul dintotdeauna a fost o pasiune pe care o sustinea cu prietenii in parohie sau pe terenurile din capitala. 
‘’Cu trecerea timpului mi-am dat seama ca Italia este o tara deschisa si sensibila, exista multe oportunitati, chiar si pentru noi strainii. Deci, incepusem sa ma gandesc la o echipa de fotbal in afara mediului de prieteni. Vroiam sa o creez astfel incat sa fie capabila de a concura cu a alte nationalitati si jucatori. Elementul de integrare este important dar nu uit de caracterul ambitiei. As fi bucuros daca jucatorii din echipa Dacica si-ar face cariera in teritorii competitive importante’’. Dupa o tentativa nereusita la inceputul anului 2010, Silviu Ciubotaru impreuna cu Bogdan Stoica a cautat o noua solutie si persoane adapte. ‘’Bogdan a fost din principiu un valid aliat, mi-a spus clar ca unicul sau rol putea fi de antrenor’’.
Numai Dacica, restul nu are significat. Bogdan Stoica, 31 de ani, originar din Transilvania, traieste la Roma de 13 ani. Lucreaza in industria constructoare si timpul liber il dedica fotbalului. ‘’Sunt bucuros sa stiu ca aceste noi talente pot sa traiasca experienze competitive in loc de a vagabonda sau a juca fara scop, am petrecut o vara intreaga sa cautam jucatori valabili pe terenuri de fotbal, in turnee si cartiere cu prezenta puternica de romani. Am recrutat cei mai buni’’. Bogdan este entuziasmat, nu are cuvinte pentru campionatul abia inchis. Jucatorii sai au fost puternici si bine impregnati. ‘’Am jucat in diferite echipe dar conteaza numai Dacica, restul nu are semnificat’’, declara la sfarsitul meciului numarul 13, Ciprian Zaharia, care a marcat primul gol din victoria meciului final de duminica 20 mai. Victoria in Campionatul National amatorial categoria 3 Roma D permite echipei sa treaca in a doua categorie, continuand ascensiunea sa. Daniel Negoita nu se uimeste de victorie ‘’in echipa au fost alesi cei mai tari’’. Alexandru Grecu, golgheterul campionatului, lucreaza ca sofer si a reluat jocul dupa un an de oprire in urma unei operatii, ‘’sunt bucuros ca am reinceput a juca si este unul dintre motivele pentru care raman in Italia’’. Blentesi Florin nu a jucat, l-au impiedicat patru cartonase galbene. Fanii il cunosc si il sustin amintindu-si de golul de la jumatate de teren: ‘’Trei meciuri in urma, mi-l amintesc ca si cum a fost acum, era spectaculos’’, a accentuat un fan in timp ce se pregatea sarbatoarea cu muzica si barbecue.
Sportul ca stil de viata. ‘’Am castigat multe turnee multietnice’’, accentueaza Ciubotaru aratand cupele la spatele sau: ‘’dar tin in special la campionatele jucate cu echipele italiene. Pe de alta parte suntem italieni, traim aici. Aceasta experienta in Campionatul national amatorial Roma D a fost plina de emotii frumoase, multumesc tuturor’’. Ciubotaru retine sportul ca un stil de viata. Are o impostare militara: ‘’de mai multe generatii’’, a lucrat si continua sa lucreze in domeniul securitatii. ‘’Sportul inseamna disciplina, atat in comportament cat in joc. Pentru aceasta il apreciez pe Rus Dorin. Multi jucatori sunt mai talentati decat el, dar el iese in evidenta pentru comportamentul corect si umil’’. Anul acesta Dacica a depasit multe obstacole legate de probleme cu documente, ‘’este nevoie de cel putin un an de resedinta la Roma pentru a putea juca in campionat’’, si cu lucrul: ‘’cine nu are un loc de munca nu vine la antrenamente, nu are bani pentru calatorii si mici cheltuieli. Majoritatea nu au familie in Italia care ar putea sa le dea o stabilitate economica. Dar exista si cei care sunt aici cu familia sau in calitate de studenti’’. Toate dificultatile au fost depasite cu speranta ca ‘’daca reusim cu putinii bani pe care ii avem, o sa