Apartineau unei clase de intelectuali acasa, dar sunt constiente ca nu va fi la fel intr-o tara straina, pentru ca barierele lingvistice fac drumul anevoios pentru recunoasterea licentei. In costum national, lucrat manual cu modele colorate, aduc propria bogatie culturala in Italia. Sunt femei din est, care imbina echilibrul intre munca de ingrijitoare sau colaboratoare domestice cu activitatea artistica. Se hranesc cu rugaciuni si cultura de acasa, caci ex-profesoarele se intalnesc frecvent pentru a se regasi si a da un sens vietii lor in Italia. Fac parte din grupul folcloristic Artaras si au incantat publicul la Luna Culturii moldovenesti care se desfasoara pana pe 17 iunie la Museul de Civilizatie Romana. Moldova e o tara cu persoane vesele, cu un folcor foarte bogat, dansuri cu ritmuri iuti si jucause, care transmit voiosie de la primele note si invita a dantui.
“Impreuna cu familia continui a trai viata culturala pe care o aveam acasa. In modul acesta inca ma mai simt intelectuala si dau o educatie copiilor mei”, povesteste Emilia, care se trage dintr-o mare familie de muzicanti si nu ar putea trai fara de muzica. Conducea un grup muzical in scoala unde preda si i-a fost usor ca sa-l implice pe sotul ei, unul dintre putinii barbati din formatie, impreuna cu cei trei fii ai sai. “Renuntam la distractia de sfarsit de saptamana si ne implicam ca si cum ar fi o a doua munca, desi voluntara”. Liuba Bors dintotdeauna canta la fizarmonica: “Muzica e parte din mine. Prin notele muzicale trezim frumusetea inimilor noastre. Fara sunetul instrumentului melodia ar fi trista”. La grup s-au alaturat si cativa artisti din Romania: “Avem atat de multe de invatat de la fratii nostri moldoveni”, spune Mioara. Flautul se aude datorita lui Vitalie: “Ne-ar placea sa facem un turneu in Italia pentru a face cunoscuta si altora cultura noastra, pentru a arata caracterul nostru adevarat”. Tineri de generatia a doua nu sunt multi: “Avem insarcinarea morala de a continua traditia. Folclorul are nevoie de noi”, Marcela participa impreuna cu sora si mama Tatiana Ciobanu, vice-presedintele asociatiei Dacia, si pentru a face cunoscuta Moldova promoveaza Artaras in orice ocazie posibila.
Grupul s-a infiintat acum 3 ani, dupa o prezentare la un eveniment cu covoare si obiecte locale, inclusiv cu inchinaciunea de sanatate cu paine si sare. Dorul de casa e cel ce a pus temelie grupului Artaras, caci cu durere a lasat patria decizand sa-si construiasca un viitor in Italia si s-a dovedit a fi invingatorul premiului Delfino d’Argento, in 2000, la un concurs italian unde a triumfat ca grupul cel mai reprezentativ intre cele 46 de tari concurente. Lidia Bolfosu mergea prin imprejurimile Romei pentru a cunoaste artistii conationali de strada si a propune lor formarea unui ansamblu de profesionisti. Daca inainte era de ajuns la concerte ca sa isi puna costumul national si sa cante vreo 2-3 cantece, acum Artaras si-a marit repertoriul musical urmarind indeaproape o tematica alineata, impusa datorita cunostintelor Lidiei, dobandite precum cercetatoare ale ultimelor perle de folclor autentic culese prin satucurile ratacite. In timpul saptamanii lucreaza pana seara tarziu ca si colaboratoare de familie, iar duminica dragostea pentru muzica si pentru cultura ii da noi puteri pentru a se pregati de evenimente unde sunt mereu prezenti cu cantece si dansuri: “Un eveniment bazat numai pe literatura sau informatie nu ne aduce satisfactie”, spune Lidia. “Cu muzica noastra ne simtim ca acasa, suntem fericiti sa impartasim dorul pentru persoanele dragi ramase in Moldova cantand si dansand mana in mana ca la sarbatorile din sat”. Familia de italieni la care lucreaza o stimeaza mult ca profesionista si urmaresc indeaproape concertele sale. Ii incredinteaza fiul caruia ii da lectii de gramatica muzicala, iar micutul este incantat sa invete cantecele moldovenesti.
Ar dori un centru cultural unde sa pastreze vie bogatia muzicii traditionale. Ocaziile pentru a canta sunt multe: de Craciun, cand merg in audienta la Papa pentru a canta in piata S. Pietro, la ziua femeii sau la sarbatorile nationale. Primele pregatiri ale programelor a fost facuta la Accademia di Romania, apoi in micile spatii ale Ambasadei Moldovei, si chiar in sediul televiziv al televiziunii Forum International. Daca din intamplare italienii au auzit pe strada muzica populara moldoveneasca erau femeile din Artaras ce cantau in masina dupa ce veneau de la slujba de duminica. Locul cel mai primitor a fost in afara Romei, la piscina cu apa bogata in sulf, unde s-au reunit pentru a vindeca corpul si spiritul cu cantecele din repertoriul lor.
Grupul Artaras: Lidia Bolfosu, Liuba Bors, Ileana Ludusan, Tamara Osadceaia, Nina Popescu, Tatiana Ciobanu, Mioara Moraru, Teodora Madasa, Emilia e Iurie Gramatic, Claudia Lupascu, Vitalie Sarbu, Maria Cheptanaru Sarbu, Tudor Bodolico, Valentina Taralunga, Ana Plesca, Valentina Scafari, Eugenia Moraru, Valentina Corcodel, Marcela e Lucia Ciobanu, Alina e Costel Gramatic.
Raisa Ambros
(14 iunie 2012)
Traducere Luminita Butuc