Infratirea cu MedFilmFestival. Tanara si ambitioasa, cea de-a IV-a editie a festivalului de cinematografie romanesc ProCult Festival, s-a desfasurat intre 22 si 25 noiembrie la Accademia di Romania. Noutatea acestui an: la categoriile existente – scurtmetraj, documentar si lungmetraj – a fost adaugata animatia. “ProCult isi propune sa scoata in evidenta partea pozitiva a Romaniei, devenind un punct de refer pentru schimbul cultural si artistic dintre cele doua tari, promotor al operelor de arta, al imaginii metaforice din tara noastra,” – explica Adrian Ioan Grigor, presedinte si fondator al festivalului. Nascut dintr-o joaca, din idea de a face un festival de film de scurt metraj, impreuna cu un regizor de la teatrul din Cluj, “vroiam sa facem ceva curat, genuin, frumos. La inceput au fost proiectate 6 scurtmetraje, in al doilea an putin mai multe filme, pana am ajuns curajosi in 2011 sa ne unim cu MedFilmFestival, cu un salt substantial de calitate, cantitate si vizibilitate”. Cu invitatia Romaniei in calitate de tara gazda de onoare la MedFilmFestival, ProCult isi castiga un post de prestigiu alaturi de festivalele consacrate. E un concurs mediteranean cu experienta, un “profesor” pentru novicele din est, anul trecut a dat cu generozitate spatiu filmelor romanesti si a conferit premii pentru cariera marelui registru Sergiu Nicolaescu. “Fondurile limitate a presentei editii nu ne-au permis ca sa aducem in competitie toate filmele ce meritau, multi dintre producatori nu cedeaza drepturile de autor gratis, dar suntem satisfacuti de rezultate”.
Accademia di Romania a ospitat si a finantat spectacolul, impreuna cu sponsorii: “Am prezentat operele tinerilor autori al noului val romanesc”, spune directorul de programe, Cornel Baicu. “Cu acea libertate pe care cinematografia romaneasca a obtinut-o dupa revolutie, se transmite mesajul pe care eu il numesc igiena politico-sociala, care se preocupa de trecutul indepartat si cel recent al tarii in perioada sa de tranzitie”. Destre festivalul ProCult Film s-a aflat initial de la o persoana la alta in anturajul cinematografic romanesc, ajungand in ultima perioada sa fie publicat si de catre mass-media. Multi dintre realizatori au dorit sa fie prezenti, insa din cauza crizei economice nu a fost posibil sa fie invitati. Sarra Tsorakidis, Cristina Tilica si Lucian Georgescu, regizori veniti din Romania, au prezentat filmele lor, participand la dezbateri cu publicul.
Organizatorii s-au confruntat cu dificultatea gestionarii timpul limitat ce au avut la dispozitie pentru a organiza spectacolul. Casele de productie care au raspuns cu intarziere, filmele subtitrate in engleza traduse in italiana de catre actrita Ina Sava, transformarea formatului DVD in AV, in total cu o echipa de numai patru persoane, cu putine mijloace, ce a obtinut totusi un mare succes, precum explica actrita Teodora Madasa, ofiterul de presa al festivalului: “Rezultatele au fost neasteptate, suntem multumiti ca publicul a fost satisfacut si a apreciat munca noastra”.
“Teatrul se poate face doar in limba materna”, spunea artistul Silviu Purcarete. Ne intrebam, ce sanse are un actor venit din Romania ca sa se realizeze in Italia? “Minime, pentru ca vine absorbit de catre viata sociala”, raspunde Ina Sava, la Roma din 2007. Aici a participat la proiecte cu mici companii de spectacol si a avut norocul de a interpreta un personaj romanesc, insa nu a putut urmari indeaproape visul sau pentru ca are o munca fixa ca angajata. “Dupa 8 ore de munca teatrul nu mai are spatiu in viata mea, in timp ce citesc un text teatral ma concentrez si pe termenul limita de care dispun pentru sarcinile de oficiu. Italia schimba viata actorilor ce au o anumita sensibilitate, traiesc la extrema, necesitand de stimuli si provocari, ceea ce o societate occidentala nu ofera, dimpotriva, te automatizeaza. Daca un artist nu pune capat rutinei muncilor ce e constrans sa faca pentru a se intretine, risca sa ramana o persoana frustrata si neinteleasa pentru toata viata. Actiune greu de indeplinit, pentru ca poti fi liber, insa in acelasi timp esti fara un acoperis sau o munca”.
Festivitatea de premiere. Publicul numeros din sala, romani, italieni si persoane apartinand altor culturi, au avut misiunea sa aleaga filmul cel mai bun. Multi dintre spectatori au votat peliculele ce le-au transmis emotii familiare, placerea de a fi transportati pentru un moment pe taramurile de bastina, de a se regasi in situatiile de viata pe care aici nu le mai au, de a rade de conceptiile carora odata apartineau si pe care acum le privesc din departare. Pentru ca vazand aceste personaje, isi dau seama cat s-au schimbat pe parcursul sederii in Italia, inteleg ce au lasat acasa si ce au luat cu ei. Premiul publicului a fost acordat, aproape in unanimitate, comediei tragice de Horatiu Malaele, Le nozze mute (Nunta muta), o opera deosebit de originala, cu un cast de mare valoare. Premiul Metamorfoze pentru cel mai bun lungmetraj a fost acordat filmului The phantom father, scris, regizat si produs de catre Lucian Georgescu, invitat de onoare al festivalului. Bad Habits, cel mai bun film de animatie de Oana Gheorghiu, a primit mentiunea Lumini. Printre diversele filme de scurtmetraj a fost ales ca invingator Gobbel, de Raluca David. Autoarei documentarului Naufragiat de Romania, producator TV Cristina Tilica, i-a fost acordat premiul Transparente: “Mentiunea si prezenta mea la festival inseamna foarte mult pentru mine si pentru Televiziunea Romana pe care-o reprezint. Documentarele sunt un mijloc important pentru a face cunoscuta publicului italian realitatea romanilor”.
Raisa Ambros (28 noiembrie 2012)