“Come fratelli este rezultatul unei munci de doi ani”, Marian Mocanu, autorul volumului alaturi de Irina Niculescu, povesteste din culisele cartii, a carei prezentare va avea loc joi 22 februarie ore 14.30 la Accademia di Romania in Roma.

Come fratelli: de ce?

“Ne-am dorit sa scriem cartea pentru ca am observat ca nu exista niciun volum care sa prezinte istoria comunitatii romanesti din Italia in ultimii 15 ani. O perioada particulara ,caracterizata de sosirea numeroasa a concetatenilor mei si tulburata de multitudinea de evenimente pozitive cat si negative”. Cincisprezece ani, din 2002 pana in 2017, de la liberta tea vizelor cu legea Bossi-Fini ( 2002), la intrarea Romaniei in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 si pana astazi. Un pasaj istoric important pe care Mocanu, in Italia de 23 de ani, presedinte al Ligii Romanilor in Italia, a experimentat personal deplasandu-se pe intreg teritoriul si cunoscand in acest fel diverse realitati locale cu relativele probleme. “Am considerat o datorie sa povestesc ceea ce am vazut si am ascultat :iata motivul personal al cartii “. Pe de alta parte ,alaturi de Irina Niculescu , ne-am dorit sa oferim cititorului o desciere cat mai obiectiva , de aici alegerea intervievarii a 30 de personalitati externe, 13 italiene si 17 romane, reprezentanti din diverse institutii si categorii sociale, de la arhitectura la religie, trecand prin politica, jurnalism si antreprenoriat”.Corina Crețu, Franco Frattini, Leornard Orban, Ana Maria Cabarat, Natalia Elinoiu, Ioana Antoniu, Olga Barbu, Iuliana Năstase, Massimo Pollio, Andrea Orlandini, Mario Moretti Pelegato, Monsignor Siluan, Monsignor Andrea Lucaci, Andrea Cavaliere, Delia Dumitrică, Emilia Stoica, Violeta Popescu, Silvia Saini, Giuseppe Fossati, Forin Tătaru, Sorina Soare, Sergio Chiamparino, Gianni Alemanno, Flavio Tosi, Ileana Popovici, Andrea Fabiano, Sorin Cehan, Constantin Pletosu, Marco Grasso e Maurizio Molinari.

Come fratelli: numere si oportunitati

Cincisprezece ani in numere:in 2002 comunitatea romanesca numara 95.000 de persoane, in 2007 ( intrarea in Uniunea Europeana ) 625.278, pentru a ajunge in 2017 la 1.200.000 de cetateni. O majorare in timp care a atins o crestere importanta in perioada 2002-2007, ajungand la un procent de 55,82% si mentinandu-se relevant in urmatorul deceniu cu 91,9%.Mai mult decat numere, vorbim despre posibilitatea cresterii la nivel uman, subliniaza profesorul Mocanu.“Douazeci si trei de ani in Italia mi-au oferit posibilitatea de crestere si formare pe care as fi avut-o in Romania. Aici am familia, serviciul, aici e viata mea. A fost o strada grea de parcurs, mai dificila decat pentru un cetatean italian, asta este partea negativa. Intrarea in Uniunea Europeana a redus distantele dintre cetatenii romani si restul lumii, libera circulatie a dat posibilitatea studiului, a serviciului in strainatate dar si crearea de companii si activitati straine in Romania. Astazi cetateanul roman este un cetatean cosmopolit”.

Come fratelli : un schimb “aproape” bilateral

Italieni si romanii “ca fratii”, doua popoare latine, unite de limba latina, religia crestina si valori bazate pe familie si munca. O uniune care ofera astazi oportunitati bilaterale:”circa 2000.000 de italieni traiesc in Romania ; s-au deschis noi companii. Italienii au reprezentanti in parlament si se bucura de facilitati prin taxe speciale.Pentru ei, Romania este Italia anilor‘60″, spuneMocanu. De partea cealalta, in Italia, integrarea culturala si deplina recunoastere a drepturilor civile si politice, nu a functionat in egala masura. Integrarea scolara a generati ilor secundare si a copiilor italo-romani in prezenta diverselor asociatii de pe intreg teritoriul national, au compensat scepticismul initial post Bossi-Fini, formand o comunitate italo-romaneasca unita. Romanii au drept de vot pentru alegerile europarlamentare si comunale dar nu si pentru alegerile politice si la nivel regional:”ar fi corect ca traind in Italia precum un cetatean italian, sa se extinda dreptul de vot la toate alegerile electorale”.

Silvia Costantini(20 februarie 2018)

Traducerea si adaptarea Laura Mitrea