Romani si moldoveni la Roma: de la dificultatile avute la sosire pana la repauzul duminical

women-300x225Romanii sunt comunitatea cea mai numeroasa din Roma, iar majoritatea apeleaza la consulatul roman pentru diverse necesitati. Informatiile sunt transmise pe cale orala conationalilor sositi de putin timp, deorece se acorda o mare incredere celui care a trait o experienta similara.

Elena, o tanara care asteapta sa-i vina randul la consulat explica: “prima necesitate a celui care sosea in Italia, cand Romania nu era inca in Uniunea Europeana, era sa gaseasca pe cineva care sa-i ofere un domiciliu si un sprijin economic pentru a putea obtine permisul de sedere (permesso di soggiorno). Un ajutor care putea fi acordat doar de rude sau de prieteni apropiati”. Astazi lucrurile s-au schimbat “cine emigreaza in Italia doreste sa lucreze, sa se realizeze”, de aceea birourile care ofera locuri de munca sunt foarte cautate.

Munca este principala preocupare a imigrantilor, insa duminica dupa amiaza se odihnesc. In timp ce femeile din comunitatea romanesca se intalnesc in apropierea garii Termini, cele din comunitatea modoveneasca, a caror numar s-a triplat in ultimii zece ani, pot fi recunoscute datorita parului deschis la culoare, pe viale Enrico De Nicola. Se intalnesc ca sa discute, sa manance sau sa se relaxeze dupa o saptamana de munca.

Majoritatea sunt colaboratoare domestice si povestesc cu mandrie despre munca lor: “a fi asistenta la domiciliu este un amestec intre munca si pasiune. Trebuie sa fii amabila, disponibila, sa oferi alinare, dar este totodata important sa explici bine care sunt asteptarile tale si sa gasesti un compromis inca de la inceput”, subliniaza Eugenia, tanara moldoveanca.

De cele mai multe ori, muncitoarele nu stiu ca au posibilitatea sa-si protejeze drepturile adresandu-se birourilor de asistenta legala sau sindicatelor. Este cazul Alinei, care dupa un drum anevoios pentru a ajunge in Italia a fost inselata, “patronul meu imi cerea o taxa de munca, iar eu credeam ca este datoria mea sa o platesc”. Doar acum, dupa multi ani,  Alina isi revendica drepturile recuperand ceea ce i s-a luat prin inselatorie.

Dificultatile lingvistice sunt nesemnificative, femeile au invatat limba sau expresiile de baza cu care pot sa se faca intelese iar serviciul sanitar satisface cel mai bine nevoile imigrantilor deoarece este gratuit si accesibil.

Chiar daca distanta fata de cei dragi e apasatoare, majoritatea lucreaza pentru a trimite bani acasa, avand in acest fel o viata stabila, uneori chiar imbelsugata.

Traducerea si adaptarea de Teodora Badiu

Citeste si: